Suflete stelare

Călătoria sufletului nostru merge dincolo de planeta Pământ și uneori e necesar ca persoana să își reamintească asta, pentru a se conecta la potențialul ei și a nu mai fi într-o veșnică stare de neliniște sau căutare perpetuă.

Acum ceva vreme, am avut bucuria de a lucra cu o persoană tânără, până în 20 de ani. Nu avea o problemă anume de rezolvat, dar își dorea foarte mult să primească claritate și confirmarea că e pe drumul cel bun. Își dorea de asemenea să exploreze ce a fost într-o viață anterioară. Energia ei era foarte expansivă și avea o seninătate caldă în privire. Intuitiv mi-a venit mesajul că s-ar putea să fie la prima ei viață pe Pământ, dar am lăsat acest gând deoparte. Pentru mine e important ce apare pentru client în momentul prezent și dacă informația e relevantă pentru procesul său, așa că am preferat să nu împărtășesc nimic atunci.

Am ținut meditația pentru a intra în starea Theta, mi-am urmat protocolul de început și i-am cerut să se lase purtată de lumina alb-perlată și de Creator și să meargă la viața ei de dinainte de cea de acum.

Mai întâi mi-a descris un câmp, multe flori. Totul părea normal, firesc. Apoi mi-a zis că vede diverse forme geometrice, cu care se joacă.

O întreb: iar tu cum arăți?

„Sunt energie, mă joc și creez și mă simt atât de liberă. Tot ce gândesc se manifestă. ”

„Și cum te face asta să te simți?”

„Tristă, aș vrea să mă întorc acolo, aș vrea să fie la fel și aici (pe Pământ). De ce nu poate fi la fel?”

Mi-am dat seama că mesajul primit de mine nu a fost întâmplător. Persoana chiar era la prima ei viață pe Pământ. Pentru sufletele care se încarnează pentru prima dată, experiența pământeană poate fi extrem de covârșitoare. Dacă nu au susținere și cadrul potrivit, se pot pierde în depresie, disperare, un dor care nu pare să treacă nicicum, în timp ce navighează apele emoțiilor umane. Călătoria pe care și-o aleg o vor face tocmai pentru a-și reaminti cine sunt cu adevărat și a culege experiențe valoroase. În acest caz, persoana lucra într-un domeniu creativ, doar că undeva în subconștient avea stocată cunoașterea unei alte vieți, când creativitatea ei avea o libertatea dincolo de limitele minții umane. De aceea se simțea nesigură, căci era necesar să își exprime acea latură creativă în lumea materială de pe Pământ și niciodată nu i se părea că face suficient sau că e stăpână pe abilitățile ei.

Nu am simțit să lucrez cu ea sistemic. Era evident că avea nevoie de altceva, așa că am eliberat atașamentul față de acea viață, tristețea și melancolia, am adus înapoi bucățile de suflet și am susținut-o să integreze lecțiile pe care le mai avea de acolo. Am instalat în câmp cunoașterea și sentimentul că poate să creeze și aici pe Pământ la fel de liber și nelimitat, doar sub o formă diferită, alături de siguranța că va avea mereu resursele să știe dacă alegerile pe care le face sunt potrivite pentru ea sau nu.

A simțit instantaneu pace și ușurare, alături de liniștea că e exact unde trebuie să fie în drumul vieții ei.

Sufletele își aleg corpurile și sistemele familiale prin rezonanță. Sistemic, dacă ar fi apărut potrivit, am fi putut descoperi în neam un strămoș care nu și-a putut îndeplini visul și a simțit că i s-au tăiat aripile, la care persona era conectată. Aducându-i claritate și resurse persoanei prin ThetaHealing, acele actualizări au ajuns până la nivel de ADN și au echilibrat și energia neamului, atât cât a fost potrivit atunci.

Am mai avut experiențe la polul opus cu suflete înțelepte cu vârstă astrală mare, îndeosebi cu o clientă cu care am lucrat recurent o vreme. Avea o intuiție brici și un spirit delicat, creativ și plin de iubire. Când lucram pe vieți anterioare, accesa adesea vieți nepământene, dar nu era la prima viață pe Pământ. În cazul ei, avea nevoie tocmai de împământare și de a nu evada mereu în experiențele anterioare, de a se ancora în realitate și în prezent, pentru a se manifesta pe deplin în viața curentă. Cu ea am lucrat și pe sistemul familial.

Fiecare suflet vine cu propria lui poveste și propria lui culoare. Indiferent ce a fost, de unde a venit, cel mai de preț rămâne momentul prezent. Aici și acum e acasă, iar dacă există o parte din tine care simte contrariul, poate ar fi bine să te uiți când ești pregătit/ă unde se uită sufletul tău de fapt și ce lecții au mai rămas de descoperit, ca să îți dai voie… doar să fii.

Previous
Previous

Jurnal de formare - partea I

Next
Next

Sufletul Banilor